• Un soi de struguri negrii romanesti cu origine in Podgoria Dragasani unde isi pune cel mai bine in evidenta calitatile de vin barbatesc si complex. Soiul a fost obtinut printr-o incrucisare intre soiurile Negru Vartos si Saperavi fiind considerat fiul mai mic al soiului Novac care are la origine aceleasi soiuri. Parfumul se lasa greu descifrat fiind caracterizat prin note vegetale si piele, violete in fundal iar in timp cu un pic de rabdare(cateva ore) se deschide spre cirese negre in parga si afine de padure. Gustul este crud si salbatic la prima inghititura, vinul se ascunde si are nevoie din timp sau decantare pentru a exprima graduat nuantele de dulceata de visine, de cirese amare si de afine insotite de piper rosu.
  • La 21 iulie 1718, urmare a tratatului de la Passarowitz, Oltenia a intrat sub administraţia Imperiului Habsburgic. Nu se inventase conceptul de „ciocnire a civilizaţiilor”, dar rigoarea germanică, proverbialul chiul plin de umor al localnicilor şi moleşeala de tip bien-vivre a otomanilor au reprezentat factori de coliziune aproape palpabili. În 1738, Imperiul se restrângea după tentative nereuşite de recenzare, un oarece succes în cartografiere şi „însemnarea” pământului cu primele clădiri – mănăstiri şi conace – menite să dureze peste vremi. Astăzi, spiritul locului, cel care i-a făcut pe germani să abandoneze proiectul, mai are sclipiri de rigoare şi precizie. Taman când eşti sigur că întreg satul îşi face siesta şi-ţi dai seama că lucrarea nu mai poate fi terminată, un „zvâc” divin pune lucrurile în mişcare cu viteză nemaivăzută. Iar încheierea – la timp! – a lucrării se face cu gluma şi cântecul care circumscriu cel mai bine spiritul locului. Urmează, evident, siesta… Vinul i seamănă întru totul poveştii germanizării vremelnice a Olteniei. Cele cinci soiuri din care este construit – Cabernet Sauvignon, Shiraz, Merlot, Pinot Noir şi Dornfelder – sunt greu de înfrăţit, şi ar părea neavizatului aproape contradictorii. Cu răbdare, la ore bune după deschiderea sticlei (unii spun că a doua zi ar fi mai bine!), aromele încep să lucreze, dezvăluind o frumuseţe neaşteptată, greu de intuit la „primul nas”. Note discrete, aproape subliminale, apar şi dispar prin bogăţia de nuanţe, lăsând „cititorul” surprins şi nelămurit, cu senzaţia de „îmi dau seama, dar nu ştiu ce…”, exact ca „sclipirile germanice” ale oamenilor care fac acest vin. Solid, dar suplu şi elastic, texturat şi mătăsos, corpolent şi alunecos, vioi, dar sobru, un şir nesfârşit de contradicţii coerente, Passarowitz 1718 este un vin de băut cu mintea – este vinul „de bibliotecă”, de studiat cu o carte de istorie sau cu un album de artă în faţă…  
  • CUPOLA SANCTIS Povestea colecţiei CUPOLA SANCTIS începe cu trei vinuri în ediţii limitate: Sfântul Gheorghe, Sfântul Dumitru şi Sfânta Ana. Demersul a dorit să prezinte plecăciunea în faţa celui mai adânc şi mai intim simţământ al Olteniei Profunde: credinţa. Am dorit să punem pe masă, la sărbători, vinuri create cu pioşenie, dând fiecăruia dintre ele o asemănare cu sfântul patronim: un pic din rigoarea şi asprimea Ucigătorului de Balaur, ceva din blândeţea şi bunătatea Izvorâtorului de Mir şi un strop din delicateţea Zămislitoarei Maici a Domnului. Mai târziu însă, gândul bun ne-a arătat că oamenii se bucură în aceeaşi măsură de fiecare dintre onomastici, că sărbătoarea unuia sau a altuia dintre sfinţi poartă totdeauna aceeaşi încărcătură, fiind un alt prilej de a serba viaţa şi darurile divinităţii. Nu se strâng laolaltă doar cei care se serbează, ci şi toţi cei dragi lor. Vinurile din gama Cupola Sanctis sunt creații de autor, semnate de Liviu Grigorică și Veronica Gheorghiu, îmbuteliate în serii mici. Fiecare sticlă în parte are o etichetă specială care reprezintă unul din cei unsprezece sfinți ortodocși ai gamei, iar a 12-a sticla evoca Buna Vestire sub denumrea de Vestitor, o creație autentică de Ciprian Paleologu. O gamă cu vinuri perfecte pentru a fi oferite în dar la ocazii speciale.
  • Merlot Aramic

    33,00 lei