• Oprisor-Smerenie

    110,00 lei
    Smerenie este primul vin din România care a parcurs un drum invers: de la nume şi idee la licoarea închisă în sticlă. S-a vrut a fi un tribut adus sufletului nemuritor şi credinţei nesmintite, călugăriţei din chilie care se roagă pentru fiecare om întâlnit sau de care a auzit. Alchimia lui Liviu Grigorică şi puritatea soiurilor lucrate de Veronica Gheorghiu au fost exploatate la maximum pentru a obţine un vin care „închide” această atmosferă. Asprimile tocite ale rasei călugăreşti – surprinse în taninii catifelaţi, cu astringenţe plăcute. Răcoarea chiliei – descoperită în urme aproape imperceptibile de mentă şi eucalipt. Viaţa de zi cu zi – regăsită în parfumul de gutuie lăsată în fereastră şi de cireşe supracoapte. Neclezminţirea credinţei – revelată în puterea mare de învechire a vinului.
  • Obtinut prin cupajarea soiurilor Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc si Cadarca, acest vin unic in peisajul romanesc este rezultatul interactiunii dintre pamant si cer ce poate fi creat doar in ani speciali cum a fost anul 2009. Un “Grand Cuvee” rar ca perlele negre. Culesul strugurilor s-a facut la supracoacere, s-au selectionat atat in vie cat si la crama, apoi s-au fermentat traditional pe bostina timp de 21 se zile. Vinul combina caracterele celor trei soiuri de struguri negrii cu iscusinta oenologului si terroirul special din sudul podgoriei Minis-Maderat.
  • Oprisor-Ispita

    150,00 lei
    ISPITA, By Liviu Grigorică este o colecție. Este un Codex ezoteric de artă și vin format din 6 părți/vinuri distincte. Fiecare literă din denumirea ISPITA este un element magic în sine, definind un aspect al creației aflat la cumpăna dintre partea luminoasă și tenebroasă a acesteia. Desenele ce apar pe etichetă și pe cutie sunt ale artistului Ciprian Paleologu, cel ce a creat conceptul și designul colecției, reprezentând o serie de litere-simbol. Fiecare vin din colecția ISPITA are o personalitate proprie. Creatorul vinului, Liviu Grigorică, imaginează vinul după litera, simbolistica și noțiunea pe care aceasta o destăinuie. Vinurile vor apărea cu o ritmicitate aparte, iar după ce și ultima literă va fi dezvăluită, vom lansa o serie limitată de cutii obiect de artă și vin formate din toate cele 6 sticle/ litere/ noțiuni alăturate. Litera I din ISPITA by Liviu Grigorică, ilustrează Iluminarea, este un cupaj roșu şi conține un număr de 5577 de sticle înseriate . Litera P din ISPITA by Liviu Grigorică, ilustrează Puterea, este un cupaj roșu şi conține un număr de 4881 de sticle înseriate. Litera S din ISPITA by Liviu Grigorică, ilustrează Savoarea, este un cupaj roșu şi conține un număr de 5555 de sticle înseriate.
  • La 21 iulie 1718, urmare a tratatului de la Passarowitz, Oltenia a intrat sub administraţia Imperiului Habsburgic. Nu se inventase conceptul de „ciocnire a civilizaţiilor”, dar rigoarea germanică, proverbialul chiul plin de umor al localnicilor şi moleşeala de tip bien-vivre a otomanilor au reprezentat factori de coliziune aproape palpabili. În 1738, Imperiul se restrângea după tentative nereuşite de recenzare, un oarece succes în cartografiere şi „însemnarea” pământului cu primele clădiri – mănăstiri şi conace – menite să dureze peste vremi. Astăzi, spiritul locului, cel care i-a făcut pe germani să abandoneze proiectul, mai are sclipiri de rigoare şi precizie. Taman când eşti sigur că întreg satul îşi face siesta şi-ţi dai seama că lucrarea nu mai poate fi terminată, un „zvâc” divin pune lucrurile în mişcare cu viteză nemaivăzută. Iar încheierea – la timp! – a lucrării se face cu gluma şi cântecul care circumscriu cel mai bine spiritul locului. Urmează, evident, siesta… Vinul i seamănă întru totul poveştii germanizării vremelnice a Olteniei. Cele cinci soiuri din care este construit – Cabernet Sauvignon, Shiraz, Merlot, Pinot Noir şi Dornfelder – sunt greu de înfrăţit, şi ar părea neavizatului aproape contradictorii. Cu răbdare, la ore bune după deschiderea sticlei (unii spun că a doua zi ar fi mai bine!), aromele încep să lucreze, dezvăluind o frumuseţe neaşteptată, greu de intuit la „primul nas”. Note discrete, aproape subliminale, apar şi dispar prin bogăţia de nuanţe, lăsând „cititorul” surprins şi nelămurit, cu senzaţia de „îmi dau seama, dar nu ştiu ce…”, exact ca „sclipirile germanice” ale oamenilor care fac acest vin. Solid, dar suplu şi elastic, texturat şi mătăsos, corpolent şi alunecos, vioi, dar sobru, un şir nesfârşit de contradicţii coerente, Passarowitz 1718 este un vin de băut cu mintea – este vinul „de bibliotecă”, de studiat cu o carte de istorie sau cu un album de artă în faţă…